Campanie Conştientizare – ANGAJAŢI PERFORMANŢI, ÎNTREPRINDERI COMPETITIVE (POCU/860/3/12/142460) România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2022 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI).
În acord cu Indicele Economiei şi Societăţii digitale (DESI) publicat anual de Comisia Europeană, în timpul pandemiei de COVID-19, statele membre UE au înregistrat progrese în ceea ce privește eforturile de digitalizare, însă nu au reușit să elimine pentur moment lacunele din domeniile competențelor digitale, transformării digitale a IMM-urilor și implementării rețelelor 5G avansate.
Mecanismul de redresare și reziliență, în cadrul căruia aproximativ 127 de miliarde EUR sunt alocate reformelor și investițiilor în domeniul digital, oferă o oportunitate fără precedent de a accelera transformarea digitală pe care UE și statele sale membre nu își pot permite să o rateze.
Constatările arată că, deși majoritatea statelor membre înregistrează progrese în ceea ce privește transformarea lor digitală, adoptarea tehnologiilor digitale esențiale de către întreprinderi, cum ar fi inteligența artificială (IA) și volumele mari de date, rămâne scăzută. Trebuie să se intensifice eforturile pentru a se asigura implementarea deplină a infrastructurii de conectivitate (în special 5G) care este necesară pentru servicii și aplicații extrem de inovatoare. Competențele digitale reprezintă un alt domeniu important în care statele membre trebuie să facă în mai mare măsură progrese.
Carmen Ghiţă-Alecu, Manager de Proiect Smart Alliance Technologz Cluster a declarat: „Conform datelor publicate de Comisia Europeană în cele mai recente rapoarte majoritatea statelor membre UE înregistrează progrese în ceea ce privește construirea unor societăți și economii digitale reziliente. România, din păcate, se află în continuare pe ultimul loc în rândul acestora, având una dintre cele mai mici rate de absorbţie a fondurilor europene. Este important să valorificăm acest potenţial uriaş pentru a accelera digitalizarea întreprinderilor româneşti şi a forma personal calificat pentru nevoile reale ale viitorului muncii. ”
Contextul european
Comisia Europeană depune constant eforturi pentru a sprijini statele membre în cursul perioadei de tranziție şi eforturile acestora prin intermediul planurilor de redresare și reziliență, al bugetului UE sau, mai recent, prin intermediul dialogului structurat privind educația digitală și competențele digitale.
Finlanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia se situează în continuare în fruntea clasamentului statelor membre ale UE. Cu toate acestea, chiar și fruntașii se confruntă cu lacune în domenii-cheie: nivelul de adoptare a tehnologiilor digitale avansate, cum ar fi IA și volumele mari de date, rămâne sub 30% și foarte departe de obiectivul deceniului digital pentru 2030 de 75 % și deficitul larg răspândit de personal calificat, care încetinește progresul general și conduce la excluziune digitală.
Întrucât instrumentele digitale devin o parte integrantă a vieții de zi cu zi și a participării în societate, persoanele care nu dispun de competențe digitale adecvate riscă să fie lăsate în urmă. Doar 54 % din europenii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au cel puțin competențe digitale de bază. Obiectivul degeniului digital este de cel puțin 80 % până în 2030. În plus, deși 500 000 de specialiști în domeniul TIC au intrat pe piața forței de muncă între 2020 și 2021, cele 9 milioane de specialiști în domeniul TIC din UE sunt cu mult sub obiectivul UE de 20 de milioane de specialiști până în 2030 și nu sunt suficiente pentru a elimina deficitul de competențe cu care se confruntă în prezent întreprinderile. În cursul anului 2020, peste jumătate din întreprinderile din UE (55 %) au raportat dificultăți în ocuparea posturilor vacante de specialiști în domeniul TIC. Aceste deficit reprezintă un obstacol semnificativ pentru redresarea și competitivitatea întreprinderilor din UE. Lipsa competențelor specializate frânează, de asemenea, eforturile depuse de UE pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde. Prin urmare, sunt necesare eforturi considerabile pentru recalificarea și perfecționarea forței de muncă.
În ceea ce privește adoptarea tehnologiilor-cheie, în timpul pandemiei de COVID-19, întreprinderile au încurajat utilizarea soluțiilor digitale. De exemplu, utilizarea cloud computingului a atins 34 %. Cu toate acestea, utilizarea IA și a volumelor mari de date de către întreprinderi este de numai 8 % și, respectiv, 14 % (obiectiv de 75 % până în 2030). Aceste tehnologii-cheie aduc un potențial imens de inovare semnificativă și de sporire a eficienței, în special în rândul IMM-urilor. La rândul lor, doar 55 % din IMM-urile din UE au cel puțin un nivel de bază în ceea ce privește digitalizarea (obiectiv: cel puțin 90 % până în 2030), ceea ce indică faptul că aproape jumătate dintre IMM-uri nu beneficiază de oportunitățile create de sectorul digital.
Evoluţia României
România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2022 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI).
Creșterea sa anuală la nivelul ţării este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre. Țara a rămas în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE, dar își menține locurile fruntașe în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă (locul 2) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC (locul 4).
O schimbare semnificativă a ritmului de pregătire a României în ceea ce privește competențele digitale este esențială pentru ca UE să atingă obiectivul deceniului digital privind competențele digitale de bază și specialiștii în domeniul TIC.
România are rezultate relativ bune în ceea ce privește conectivitatea, aceasta reprezentând dimensiunea pentru care obține cel mai bun punctaj.
Cu toate acestea, performanțele țării, în acord cu raportul DESI, ‘‘în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe în comparație cu cele ale celorlalte state membre ale UE. Ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22 %) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17 %) sunt cele mai scăzute din UE. Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.‘‘, preciyează raportul.
Utilitatea PROIECTULUI ANGAJAŢI PERFORMANŢI, ÎNTREPRINDERI COMPETITIVE în acest context
România ar avea de câstigat de pe urma unei strategii naţionale care să se concentreze pe transformarea digitală a întreprinderilor, dar sunt necesare măsuri specifice pentru a sprijini digitalizarea IMM-urilor şi pentru a spori gradul de conştientizare privind relevanţa şi beneficiile adoptării tehnologiilor digitale.
Astfel, activititate şi obiectul proiectului contribuie la soluţionarea necesităţilor specifice grupului ţintă prin organizarea şi derularea campaniilor de conştientizare on-line adresate angajatorilor din minim 50 de IMM-uri prin derularea de campanii privind importanţa şi necesitatea participării angajaţilor la programele de formare pe tot parcursul vietii.
Cursurile asigură îmbunătăţirea nivelului de competenţe a min. 500 angajaţi, prin cursuri care sprijină atât dobândirea de competenţe avansate în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, cât şi cursuri dedicate specialiştilor din IT.
Surse date https://romania.representation.ec.europa.eu/
DESI_2022__Romania__ro_c7x7rxf7ylfSNK6z8ZHSCBeHYeg_88758 (1)